Scurtă radiografie social-economică

Considerente generale:

C1: Omul este în esenţă o fiinţă lacomă şi machiavelică. Caută să îşi maximizeze averea, puterea şi să işi satisfacă orgoliul, cu un minim de cheltuieli şi resurse proprii; nu se dă în lături de la a face lucruri ilegale sau imorale, pentru a-şi atinge scopul. Până şi legendarul Yudhisthira, încarnarea dharmei, foloseşte minciuna pentru a-şi doborî inamicul.
C2: Nimeni nu este infailibil (cu excepţia Papei, care este prin dogmă, dar aceasta este altă poveste). Orice economist considerat astăzi drept un guru vizionar, mâine poate fi ţinta criticilor, falimentar, sau se poate descoperi că a fost un şarlatan. Vezi Nick Leeson, Alan Greenspan, Bernard Madoff, marii profesori de la Harvard care nu au putut prevedea apariţia crizei, etc.
C3: Un stat este bogat atunci când cetăţenii lui sunt bogaţi. Un stat este înfloritor şi sănătos economic, atunci când există o importantă clasă de mijloc, liberală, care este prosperă. Ea trebuie sa fie motorul principal al societăţii. O societate dominată de mari corporaţii conduce, de cele mai multe ori, la distrugerea concurenţei, la eliminarea micilor producători, la un monopol voalat, cu toate consecinţele sale nefaste. Iată ca ziarele anunţă astăzi că UE începe lupta contra super şi hypermarketurilor!
C4: Criza economică internaţională a afectat România din 5 direcţii principale:
a) Capitaluri importante au fost retrase de pe piaţă pentru a fi plasate în monede stabile, de refugiu, ori repatriate în ţările de origine.
b) Consumul a scăzut la nivel mondial, prabuşind exporturile româneşti
c) Piaţa imobiliară a urmat trendul mondial, cererea scazând dramatic. Construcţiile, care reprezentau o parte semnificativă a economiei româneşti, aproape s-au sistat.
d) Banii trimişi in ţară de românii ce lucrează în străinătate s-au împuţinat simţitor.
e) Efectul psihologic al ideii de criză a amplificat-o semnificativ, formându-se un efect de avalanşă. Starea de spirit a devenit pesimistă, oamenii au scăzut consumul şi cheltuielile, trecând la economisire. Ca atare au scăzut dramatic încasările bugetare din TVA, s-a redus numărul locurilor de muncă, a crescut şomajul

Premise pozitive:
P1: Suntem în UE si NATO.
P2: Avem un raport foarte bun preţ/calitate pentru comunicaţii/Internet şi acoperire naţională foarte bună atât pe linii terestre cât şi mobile.
P3: Avem specialişti foarte buni în IT.
P4: Avem potenţial agricol ecologic ridicat.
P5: Avem potenţial turistic ridicat.
P6: Avem resurse minerale şi energetice medii, dar net superioare altor state din UE
P7: BNR exercită o supraveghere destul de buna a sistemului bancar.
P8: Suntem inventivi şi ne adaptăm repede.

Premise negative:
N1: Nu suntem in zona EURO
N2: Nu deţinem capital autohton semnificativ
N3: Mare parte a populaţiei înca nu este formată în spiritul economiei de piaţă funcţionale.
N4: Mare parte a economiei nu este susţinută de performanţele producătorilor interni ci de aportul monetar al "căpşunarilor" ce trimit bani în ţară.
N5: Potenţialii furnizori şi cumparători se identifică cu greu pentru majoritatea IMM-urilor, înscriindu-se de obicei doar în proximitatea geografică.
N6: Balanţa comercială este negativă, arătând că importurile domină exporturile.
N7: Aparatul birocratic este supradimensionat, lent şi ineficient.
N8: Românii preţuiesc mai mult decat cei din UE siguranţa locului de muncă de la buget, cu venit mic, muncă puţină şi vacanţe mari.
N9: Banii publici sunt risipiţi cu nonşalanţă, folosiţi în scopuri politice, interese de castă ale guvernanţilor.
N10: Economia subterană şi evaziunea fiscală sunt la cote ridicate.
N11: Corupţia este foarte ridicată şi se întâlneşte la toate nivelele.
N12: Învăţământul este din ce în ce mai degradat. Pregătirea profesională a celor ce intră în câmpul muncii este tot mai scăzută.
N13: Justiţia românească este o glumă.
N14: Terenuri agricole întinse, odinioară mănoase, zac necultivate.
N15: Lipseşte o infrastructură de autostrăzi, ceea ce îngreunează atragerea turiştilor străini.

Ce trebuie făcut şi ce nu, în linii generale:

F1: Informatizarea radicală a economiei.
F2: Informarea şi ajutarea producătorilor români.
F3: Minimizarea evaziunii fiscale şi a corupţiei.
F4: Aplicarea unei strategii coerente şi eficiente în agricultură.
F5: Aplicarea unei strategii coerente şi eficiente în turism.
F6: Eficientizarea aparatului birocratic.

F7: Nu trebuie încurajată şi plătită nemunca.
F8: Nu trebuie să se astepte şi să se lase lucrurile să mearga de la sine.
F9: Nu trebuie testate idei pe principiul "facem aşa şi vedem ce iese"; efectul lor trebuie previzionat înainte de punerea în aplicare.
F10: Nu trebuie susţinuţi intermediarii în defavoarea producătorilor direcţi.